Investițiile în produsele și serviciile software drept catalizator al departamentelor de R&D

12 decembrie 2016

Pentru al doisprezecelea an consecutiv, Strategy&, echipa de consultanță strategică a PWC, cea mai mare companie de servicii profesionale, consultanță și audit din lume,  a încercat să afle care au fost trendurile pentru anul 2016 și ce se prevede pe termen lung, până în 2020.

Investițiile în produsele și serviciile software drept catalizator al departamentelor de R&D

Pentru al doisprezecelea an consecutiv, Strategy&, echipa de consultanță strategică a PWC, cea mai mare companie de servicii profesionale, consultanță și audit din lume,  a încercat să afle care au fost trendurile pentru anul 2016 și ce se prevede pe termen lung, până în 2020.

Astfel, conform studiului 2016 Global Innovation 1000, din octombrie 2016, în cadrul companiilor există o migrație majoră a activității de R&D (Research and Development) de la produse fizice la produse și servicii software. Între 2010-2015, bugetul alocat serviciilor și produselor software a crescut de la 54% la 59%, estimânu-se că resursele  pentru cercetare și dezvoltare dedicate componentei software vor ajunge la 63% până în 2020.

În 2010, jumătate din companii au raportat alocarea a 50% sau mai mult din cheltuielile pentru R&D către propuneri de produse fizice, observându-se o scădere la 42% în 2015, acestea fiind estimate la numai 37% până în 2020. Organizațiile care, în ultimii ani, au raportat o creștere mai rapidă a profitului față de competitorii lor, s-au bazat pe mai multe investiții software. Între 2010-2015, bugetul alocat serviciilor și produselor software a crescut de la 54% la 59%, presupunându-se că resursele  pentru cercetare și dezvoltare dedicate componentei software vor ajunge la 63% până în 2020. În 2015, au fost alocate în acest scop 86 de miliarde de dolari pentru produse și 142 de miliarde de dolari pentru soluții software. Motivul principal pentru care companiile aleg să realizeze această schimbare, ca parte a mixului de investiții pentru cercetare și dezvoltare, este nevoia de a rămâne competitive (57%), urmat îndeaproape de nevoia de a spori generarea/creșterea profitului (54%), dorința de a ține pasul cu așteptările clienților (48%), nevoia de a avea limite mai permisive (41%) și apetitul crescut de a accesa piețe neabordate până în acel moment (34%).

40% dintre companiile care au participat la studiul 2016 Global Innovation 1000, au listat insight-urile despre consumatori drept provocarea numărul 1 în dezvoltarea noilor servicii. În urma rezultatelor studiului, au fost identificate 3 strategii de inovație distincte prezente în toate industriile:

  1. Identificarea nevoilor: angajament proactiv al clienților pentru a determina nevoile acestora și a construi inovații în jurul lor, stabilirea unor nevoi secundare, nearticulate și determinarea unor noi inovații în funcție de cerințele pieței;
  2. „Citirea” pieței: focus pe creșterea valorilor adăugate prin creșterea graduală a schimbărilor, inovații determinate de cerințele pieței, concetrare pe acțiunile competitorilor;
  3. Implementarea tehnologiei: propulsarea inovațiilor prin realizările tehnologice atât prin eforturi graduale, precum și prin acelea impuse, angajament direct și poractiv față de consumatori, aceent mare pe versiunile Beta (pentru testarea și analiza eficienței unu produs software).  

Evoluția accentului de la produsele fizice la soluțiile software se observă înclusiv la nivelul competențelor pe care trebuie să le aibă echipa departamentului de cercetare și inovare. Până în 2020, se presupune o scădere de 35% față de necesitatea de a angaja ingineri electricieni, accentul fiind din ce în ce mai puternic pe inginerii de date, a căror prezență se va dubla de la 8% la 16%, și pe specialiștii software (de la  29% la 31%). În plus, companiile vor achiziționa business-uri de servicii și produse software.  Schimbările sunt generate de nevoia de eficientizare a  activităților legate de insight-uri despre clienți, controlul costurilor, îmbunătățirea managementului proiectelor, gestionarea schimbării culturii organizaționale de la focusul pe produs la focusul pe software, precum și noi abilități pentru membrii echipei.

În 2016, Computing&Electronics (24%), industria medicală (22,1%) și cea auto (15,4%) sunt top 3 cele mai mari industrii la nivel global, care însumează 63% din cheltuielile totale pentru cercetare și dezvoltare, cu costuri de până la 680 miliarde de dolari, urmate îndeaproape de Software&Internet (12,9%) și societățile industriale (10,8%). Datorită schimbărilor produse, până în 2018, în top se vor păstra industria medicală și cea dedicată internetului și soluțiilor software.

---------------------------------------------------------------------------------------------------

*Studiul 2016 Global Innovation 1000 a fost întreprins în rândul primelor 1000 (de unde și titlul) de corporații globale cu cele mai mari cheltuieli alocate R&D.

 

Cauți o aplicație software?

Completați formularul și veți fi contactat de unul din consultanții noștri!

Articole IT&C similare
Softlead

Kaspersky prezintă o soluție cloud creată pentru a contracara trișatul în domeniul eSports

Kaspersky a făcut primul pas în protejarea fair play-ului în domeniul eSports: compania a introdus o versiune beta a noii sale soluții Kaspersky Anti-Cheat pentru a ajuta organizatorii să combată trișorii. Cu această nouă ofertă cloud, Kaspersky detectează în timp real tentativele de a trișa și furnizează rapoarte automate clientului, care poate apoi să ia o decizie ...

Citește articolul arrow_forward
Softlead

SAP Business One HANA, tranzacţional şi analitic într-o singură platformă

Dacă aveţi în plan implementarea SAP Business One, trebuie să decideţi ce versiune a sistemului ERP alegeţi. În funcţie de tipul bazei de date, aveţi două opţiuni: SAP Business One pentru Microsoft SQL (baza de date relaţională standard) sau SAP Business One pentru SAP HANA (baza de date pe tehnologie in-memory computing). 

Citește articolul arrow_forward
Softlead

De ce e nevoie de normarea industriei de robotică?

Era digitală înseamnă, printre multe altele, şi automatizarea extinsă a proceselor robotice (RPA). Tehnologia scuteşte oamenii de efectuarea unor ore nenumărate de sarcini repetitive şi secvenţiale, fără o mare valoare adăugată. Însă aceşti “boţi” care definesc automatizarea nu înseamnă şi scutirea de existenţa unor ameninţări de natură informatic...

Citește articolul arrow_forward