4 lucruri de dezvățat pentru a reuși la locul de muncă

De dezvățat după ce ne terminăm studiile:

1. Învățarea îndrumată

Tendința actualelor generații în stilul de învățare este ”învățarea pentru că am chef”.

Înveți bine atunci când îți dorești atât de mult să înveți încât nu vrei să te oprești până n-ai învățat tot. Dar pentru asta, trebuie să-ți stabilești singur calea de învățare, să-ți alegi singur secvența de materiale didactice care ți se potrivește cel mai bine. Asta înseamnă că nu poți să te bazezi pe îndrumarea altcuiva pentru a-ți stabili pașii. La locul de muncă pentru a crea valoare într-un mod original trebuie să ne putem stabili propria noastră cale de învățare. Trebuie să ne dezvățăm să așteptăm ca alții să ne îndrume ce avem de învățat.  Valabil și în viața de zi cu zi.

2. Învățarea pentru examen

Viața de zi cu zi nu ne dă diplome de absolvire. Uneori viața de oferă ”promovări” și recompense, dar în general, recompensa esențială în viața de zi cu zi ține de alegerea corectă a drumului de urmat și parcurgerea lui. Nu există diplome sau certificate pentru asta pentru că singurii judecători ai alegerii făcute suntem noi înșine.

A face alegeri independent de diplome și certificate este exact opusul a tot ce susține sistemul de învățământ. Dacă școala ne stimulează să învățăm ”materia pentru examen”, la locul de muncă, ceea ce contează pentru a avea succes nu va fi niciodată inclus în ”examenele” pe care le susținem. 

3. Învățarea despre orice altceva decât noi înșine

Atunci când suntem îndrumați să învățăm, sistemul de învățământ ne învață lucruri despre orice altceva decât noi înșine. Într-adevăr, dacă ne concentrăm să învățăm ceva, nu ne concentrăm să învățăm despre noi. Ceea ce face din auto-cunoaștere o materie exclusă din programă. La locul de muncă, învățarea despre altele și auto-cunoașterea sunt bilete gemene pentru succes. Dacă neglijăm unul dintre cele două domenii, nu vom avea decât succese accidentale.

4. Să spunem ceva chiar dacă nu e nimic de spus

În clasa a 6-a am primit o temă intitulată ”Medicina în Mesopotamia”. Referatul trebuia să aibă obligatoriu 10 pagini. Acasă, părinții mi-au spus, după ce am căutat îndelung materiale pe acest subiect pe care de altfel nu le-am găsit: ”medicină în Mesopotamia? Nu exista așa ceva.” Așa că am făcut presupuneri pe această temă. Am reușit cu greu să umplem 5 pagini. Așa că a trebuit să învăț arta de a bate câmpii pentru a completa celelalte 5 pagini. Sistemul de învățământ ne condiționează să avem o opinie chiar și pe subiecte nule.

 La locul de muncă, de multe ori, tăcerea e de aur.  Salvăm timp și energie și relații între colegi vorbind când trebuie și tăcând în rest.