Pentru prima oară în România, reprezentanți ai autorităților centrale, ai organizațiilor din domeniul IT&C și ai instituțiilor de specialitate, cât și experți străini în e-guvernare, s-au reunit la București la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, într-o conferință-dezbatere pentru a găsi soluții de îmbunătățire a activității administrației publice în folosul cetățenilor și cu cât mai puțină birocrație.
Tema propusă de organizatorul principal Asociația pentru Dezvoltarea Societății Informaţionale (ADSI) a fost “Chief Information & Innovation Office. Pentru eliminarea birocrației în România. În avantajul cetățenilor” și a generat o analiză critică a stadiului real al reformei în administrația publică prin implementarea soluțiilor de e-guvernare.
“Îmbunătățirea continuă a guvernanței digitale ne preocupă și, în ministere, sunt grupuri de lucruri care studiază aceste probleme. Atât timp cât fuzionăm și facem interoperabilitate, nevoia de securitate cibernetică crește. Odată cu avansul tehnologic, apar și posibilitățile de a folosi această tehnologie în sens negativ. Cum putem face această balanță să funcționeze: nevoia de a ne proteja datele, proprietățile versus nevoia de a afla, de a cunoaște, de a utiliza toate avansurile tehnologice? Inițiativa noastră de a aduce cât mai repede Legea securității cibernetice creează un cadru general fără a atenta la proprietatea individuală a cetățeanului”, au fost principalele puncte atinse în intervenția sa de de Marius Bostan, ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, la conferința.
Pe de altă parte, “modernizarea administrației publice peste noapte nu se poate rezolva numai prin suport tehnologic, ci este nevoie de schimbarea mentalității, a declarat vice premierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Tehnologia și informatizarea, adesea clamate ca soluții salvatoare în deblocarea amalgamului birocraţiei din instituțiile publice, generează un cerc vicios, în lipsa unei viziuni clare, tot mai dificil de gestionat.
“În spatele acestei utopii informatice și tehnologice, la noi coexistă un Ev Mediu administrativ. În multe locuri, funcționarul se folosește, nu de bâtă, ci de această minunată tehnologie. Informatica nu aduce neapărat un câștig de democrație. Eu nu cred că totul se rezolvă în societatea noastră dacă introducem tehnologii noi, ci dacă raționalizăm lucrurile. S-au cheltuit câteva sute de milioane de euro pe programe informatice care nu sunt puse cap la cap, nu sunt interconectate”, a precizat în continuare Viceprim-ministru României.
Soluția propusă și susținută de specialiștii din domeniul IT&C și din instituțiilor de specialitate este înființarea unui birou de tip Chief Information Office, o nouă structură, concepută în spiritul Agendei Digitale pentru Europa 2020, care va avea un rol de inovare continuă a modului de funcţionare și coordonare a sistemelor de guvernare, prin asigurarea interoperabilității și securității acestora.
Această structură este funcțională în state dezvoltate, precum Austria, rolul și misiunea sa fiind exemplificate sub aspectele cele mai importante de prof. Dr Reinhard Posch, Chief Information Office în Guvernul federal austriac.
"Cred că, în acest moment, strategia de a satisface mai întâi nevoile primare ale cetățenilor trebuie să țină cont de unde se găsește România și de ce instrumente are nevoie. Eu, în clipa asta, consider că unul din marile challenge-uri este că toți cetățenii României să beneficieze în mod unitar, în toate domeniile, de acces electronic la informații. În al doilea rând, și asta se poate rezolva extrem de simplu, vorbim despre reutilizarea informației și să nu mai pun pe nimeni să aducă hârtie. Avem posibilitatea să creăm un program, dar trebuie legiferat obligatoriu. Dacă nu legiferăm, nu facem nimic. Un efort mare ar fi ca toată clasa politică, Parlamentul, să înțeleagă că un set de măsuri ar trebui legiferat și pus ca în Constituție — nu se schimbă decât prin referendum. Atunci cred avem o șansă să schimbăm ceva", a afirmat directorul general al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Marcel Opriș.
În continuare participanţii au prezentat utilitatea noii structuri din diverse puncte de vedere, cu exemple privind modul de implementare din Republica Moldova șiau pus în evidență efectele asupra securității sistemelor cibernetice, a informațiilor conținute, a interfeței cu cetățeanul și a capabilităţii de a răspunde nevoilor acestuia.
“În general, nu am făcut nimic coordonat, care să se interfațeze cu utilizatorul, să nu ducă la redundanțe care au complicat mai mult lucrurile decât le-au simplificat”, a punctat către finalul dezbaterii deputatul Varujan Pambuccian. Ținând cont de faptul că amânarea introducerii acestei noi structuri în administraţia publică, în subordinea directă a Primului ministru, ar avea implicații majore asupra bugetului de stat, Varujan Pambuccian a propus specialiștilor prezenți să colaboreze la redactarea unei legi specifice, care să ajungă pe masa Parlamentului în actuala legislatură.
De asemenea, în finalul dezbaterii, participanții au convenit ca principalele puncte de vedere exprimate să facă obiectul unui Policy Paper redactat de ADSI și contrasemnat de reprezentanții organizaților IT&C și ale instituțiilor publice implicate, ce va fi transmis apoi Primului Ministru.
Conferința “Chief Information & Innovation Office. Pentru eliminarea birocrației în România”, a fost organizată de Asociația pentru Dezvoltarea Societății Informaționale — ADSI și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, în colaborare cu Comisia Pentru Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor din Camera Deputaților, Asociația Directorilor de Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor — CIO Council, Comisia pentru Administrație Publică și Amenajarea Teritoriului din Camera Deputaților și Comisia pentru Administrație Publică și Organizarea Teritoriului din Senatul României, cu sprijinul Elo Digital Office, Teamnet Ymens, DigiSign, Schneider Electric și al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice - ANSSI, în parteneriat cu Agora Group, Revista Partners, Softlead și Concord Communication.
Parteneri media: Agora Grup, Agerpres, Arena Construcțiilor, Arhipelago, Bursa, Oameni și Companii, privesc.eu, RFI Romania, Societatea Română de Radiodifuziune.
