Summit UE. Plan de acțiune pentru ca Europa să devină noul centru global pentru startup-uri

Startup-urile românești sunt reprezentate în grupul EU27 prin Romanian Tech Startups Association (ROTSA), organizație non-guvernamentală care se implică activ în inițierea de proiecte și programe pentru dezvoltarea, creșterea și susținerea ecosistemului național de startup-uri de tehnologie scalabile la nivel internațional.

În prezent, Europa generează peste 80.000 de startup-uri, dintre care 51 sunt unicorni. În 2020, startup-urile europene au atras investiții în valoare de 41 miliarde dolari, în creștere de la 36.6 miliarde dolari în 2019. În primul trimestru din 2021, 27 de companii europene au primit finanțări în valoare de peste 1 miliard de dolari, în baza celei mai recente runde de investiții. Un aspect mai puțin pozitiv este faptul că doar 7 dintre acestea fac parte din EU27 și își propun să rămână în Uniunea Europeană după primirea finanțărilor. În aceeași perioadă, Statele Unite au generat 67 de noi unicorni.

“Nu există niciun motiv pentru care Europa să nu poată să depășească performanța Statelor Unite și a Chinei cu privire la generarea de unicorni. Cred cu tărie că putem și trebuie să creștem de zece ori numărul de unicorni din Europa, în următorii 10 ani. Estonia este un exemplu în acest sens”, declară Peter Vesterbacka, FinEst Bay Area.

„Suntem bucuroși că România este parte activă în a sprijini acest demers care vine să genereze o serie de politici europene dinspre Comisia Europeană către statele membre. Este o inițiativă care reconfirmă interesul partenerilor din conducerea instituțiilor europene față de creșterea competitivității UE, inclusiv prin mărirea bugetelor alocate startup-uri tech. Ceea ce ne-am propus noi, ROTSA, în particular, este generarea unui model de inițiere și susținere a startup-urilor tech prin programe de incubare - investiții early stage – accelerare, funcțional și performant care să poată fi implementat la nivel național, cu implicarea ecosistemelor locale din principalele orașe tech din România iar acest demers vine ca o validare că România are un potențial de necontestat pe această sferă" spune Cristian Dascălu, Chairman ROTSA.

Propunerea celor 27 de lideri ai ecosistemelor de startup-uri europene include o listă de recomandări ce cuprind teritorii precum educația, creativitatea, diversitatea, facilități fiscale, opțiuni privind listarea la bursă și achiziții publice. Obiectivul strategic al grupului este să ofere feedback Comisiei Europene cu privire la modalitățile prin care poate susține și promova ecosistemele europene de startup-uri, astfel încât să crească numărul locurilor de muncă, inovația și exporturile UE în următoarea decadă.

“Avem exemple excelente de best practices în diferite regiuni din Europa. Avem nevoie ca UE să ne fie partener în demersul scalării acestora la nivel European. Avem nevoie de coeziunea inovației în Europa”, spune Markéta Přenosilová, CzechInvest.   

Despre teme propuse și acțiuni asociate:

Tema 1. Definiții și date

Pentru a evalua corect evoluția startup-urilor și a consolida ecosistemul European de start-upuri, este important să fie agreate definiții ale grupurilor relevante din acest segment, a căror creștere poate fi urmărită în timp folosind datele colectate de la fiecare stat membru.

Acțiuni asociate: definiții comune ale termenilor cheie, setarea unei taxonomii pan-europene, măsurători ale datelor colectate și îmbunătățirea calității datelor publice de către autoritățile publice.

Tema 2. Talent

Un ecosistem de startupuri vibrant are nevoie de o sursă bogată de talente. De aceea, talentul trebuie încurajat la toate vârstele, pentru toate genurile, fără discriminare, astfel încât fondatorii de startup-uri din UE să fie pregătiți pentru provocările de mâine.

Acțiuni asociate: educație antreprenorială pentru copii/tineri, încurajarea studenților să înceapă un business, susținerea antreprenorilor femei, susținerea comunităților de femei antreprenori, încurajarea creării de spații creative  și asigurarea unor oportunități egale celor care inovează, indiferent de locul unde aceștia se găsesc.

Tema 3. Ecosisteme

Startupurile fac parte dintr-un sistem cu organizații interdependente și participanți conectați, inclusiv universități, guverne, organizații financiare, organizații suport (precum incubatoare, acceleratoare, spații co-working etc), organizații de cercetare, furnizori de servicii (legale, financiare) și corporații mari.  Această ultimă categorie include companii mari  din zona de tehnologie, care aduc alte avantaje față de corporațiile tradiționale. Acestea atrag cele mai bune talente din zona de IT, aduc profesionalism, creează oportunitatea angajării fondatorilor care „au dat greș” și sunt de multe ori sursă pentru noi start-upuri.

Colaborarea între acești actori trebuie susținută pentru a se creea sinergii. Ecosistemele puternice și startup-uri puternice merg mână în mână.

Acțiuni asociate: Adoptarea de către UE a unei politici care să susțină startup-urile, cu un procent din bugetul de achiziții al UE alocat bunurilor și serviciilor oferite de startup-urile din Europa (achizițiile publice reprezintă 18% din PIB-ul Uniunii Europene, este important ca această sumă să fie folosită și pentru a cumpăra bunuri și servicii de la startup-uri din Europa), cultivarea inovației, susținerea unei abordări bazate pe tehnologie în antreprenoriat (ex. programe spin-off), co-crearea unor programe flagship care să conecteze jucătorii ecosistemelor de start-upuri pentru a adresa provocările Europei (ex. Climă, mobilitate), și facilitarea investițiilor între țări.

Tema 4. Politici pentru statele membre

Este o nevoie acută de coerență în politicile ce privesc startup-urile din Europa. Astfel, Comisia Europeană ar trebui să ofere statelor membre suport pentru implementarea unor politici favorabile startup-urilor. De asemenea, Comisia ar trebui să ofere exemplul propriu și să prezinte o politică coordonată DG Grow, DG RTDI, DG CNECT, DG DIGIT, FISMA, COMP, etc., integrate în programul Green Deal si strategia de digitalizare.

Acțiuni asociate: facilități fiscale pentru susținerea dezvoltării, stoparea favorizării datoriilor versus capitaluri proprii, condiții mai bune pentru acțiunile la bursă ale angajaților (ESOP), implementarea unui card visa pan-european pentru startup-uri și adresarea punctelor slabe din legislația corporate cu privire la insolvență și restart (în prezent, legislația cu privire la insolvență blochează fondatorii pentru ani de zile, împiedicându-i să meargă mai departe cu un business nou).

Întâlnirea de azi cu comisarul Gabriel este considerată critică pentru atingerea obiectivului de a transforma Europa în principalul centru global al inovației și de a crește numărul de unicorni în UE de zece ori, în următoarea decadă.

“Comisarul Gabriel declară înaintea întâlnirii: “Sunt convinsă că, dacă liderii ecosistemelor și liderii politici lucrează împreună putem construi un adevărat ecosistem al inovației pan-european, care să ajute noua generație de inovatori și antreprenori să se extindă și să devină campioni în domeniul tehnologiei, și să ajute Europa într-un model sustenabil, digital, de revenire post covid”

Întâlnirea de astăzi marchează primul pas al unui parteneriat de durată, comisarul Gabriel și liderii ecosistemelor startup stabilind să se întâlnească la fiecare șase luni, pentru a evalua progresele.